Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei face a doua victimă la nivel înalt, în Ministerul Public. După ce a reuşit să obţină revocarea Laurei Codruța Kovesi, din funcţia de şef al DNA, Tudorel Toader a anunţat miercuri seară că declanşează şi procedura de revocare, a Procurorului General al României.
Augustin Lazăr a fost evaluat vreme de 2 luni, iar concluziile nu le-a aflat în mod direct, ci dintr-o declaraţie de presă a ministrului.
Concluziile evaluării nu par deloc o surpriză câtă vreme Tudorel Toader şi Augustin Lazăr au avut numeroase schimburi de replici acide.
Şeful Ministerului Public a fost unul dintre cei mai înverşunaţi critici la adresa schimbărilor aduse legilor justiţiei de către coaliţia majoritară PSD-ALDE. A fost şi cel mai vocal reprezentant al Ministerului Public care a vorbit despre încercările repetate de slăbire a sistemului judiciar.
Oficial, mandatul lui Augustin Lazăr în funcţia de Procuror General al României expiră în aprilie 2019.
Ca în cazul Laurei Codruța Kovesi, soarta procurorului general al României pare acum pecetluită. Chiar dacă secţia de procurori a CSM este chemată să dea un aviz consultativ, iar şeful statului este cel care trebuie să emită decretul de revocare. Şi dacă ar vrea, Klaus Iohannis nu se mai poate opune propunerii ministrului Toader câtă vreme Curtea Constituţională a tranşat deja obligația şefului statului de a se conforma.
Declarațiile ministrului Justiției:
– Voi prezenta într-o scurtă declarație de presă raportul privind activitatatea managerială a procurorului general. Raportul e structurat pe 5 capitole. Prima parte se referă la baza juridică, a doua la premisele acestui raport, a treia la evaluarea în sine, a patra concluzii, a cincea propuneri. Raportul are 63 de pagini
– Față de cadrul legal, analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale
– Vreau să subliniez că din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluții pe care le-am considerat de natură de a declanșa procedura de evaluare
– Evaluarea propriu-zisă: nu din motive de simetrie, evaluarea cuprinde 20 de puncte câte au fost și la procurorul șef al DNA. Puteau să fie și mai multe
– Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public
– Procedând la evaluare, sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016, MJ declanșa procedura de selectare a candidatului. Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avizează favorabil. Lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare
– Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată președintele a semnat numirea, deși nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificat regularitatea procedurii
– Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitoare la președintele României în funcție
– Evaluarea ne arată o chestiune greu de explicat. Cel evaluat a luat cunoștință de evaluare pe 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie emis de CSM către Ministerul Justiției
– Al treilea punct: faptele reținute în sarcina procurorului șef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, care îi este superior și are compentența de a coordona, îndrepta eventualele abateri
– Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate
– În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză
– S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave
– Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituționale generate de procurorul general
– Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare. Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică
– Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive
– Al 7-lea rând: practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște inculpați de rang înalt. Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. Dacă cineva spunea niște penali, procurorul niște inculpați de rang înalt
– Al 8-ea rand: Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție
– În al 9-lea rând: Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării
– În al 10-le rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor
– În al 11 rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public
– În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale
– În al 13-lea rând: contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate
– În al 14-lea rând: Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor
– În al 15-lea rând: dublă măsură în rezolvarea unor situații similare și tergiversarea procedurilor legale
– În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
– În al 17-lea rând: Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se interferează activitatea
– Al 18-lea rând: Ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă
– Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale.
– Punctul 20: legat tot de protocoale, această inadverdență pe care am semnalat-o în discursul public. Să nu spunem și personal că a fost un gest de sfidare pe 20 martie 2018 a trimis procotolul din 2009, care tocmai fuseseră ”abrogat”.
– Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale, și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituțional.
– Mai există o concluzie: aceea de a rămâne în limitele numai a competențelor, a loialității, ci și a bunei cuviințe, a respectării valorilor, drepturilor fundamentale.
– Prin urmare, consider că actele și faptele enumerate în raport de netolerat într-un stat demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligațiilor contituționale.și legale
– În aceste condiții nu se mai poate susține ocuparea de către domnia sa a funcției de conducere din cadrul Ministerul Public
– Toate elementele prezentate susțin gravitatea comportamentelor procurorului general. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituțional.
– Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr
