Europa Unită este încă o aspirație. Proiectul politic sună frumos și legitim ținând seama de civilizația europeană creată pe bătrânul continent. Europenii, oamenii de rând, sunt uniți prin cultura lor europeană de milenii chiar.
Însă, partea dureroasă, umanitatea întreagă, de câteva secole, este subjugată de principii greșite, de o interfață presupus democratică în spatele căreia trag sforile marile finanțe. Marile finanțe nu au interesul să piardă niciun procent de dragul unor idealuri frumoase și, astfel, orice alianță care nu aduce lor profit, nu este bună.
Marii bancheri și industriași ai secolului trecut au plătit niscai intelectuali să propage ideologii și principii îmbroboditoare, cu scopul de a experimenta la scară europeană ideea de globalizare mondială, de stat unic planetar. Tot ei au orchestrat și marile conflicte și toate mișcările geopolitice, de frontiere, etnice sau ideologice, gen propagarea extremelor: nazismul și comunismul.
Unii se joacă cinic cu destinele oamenilor și pregătesc minuțios, cu multă răbdare și cheltuială, desenul secolului următor, în care progeniturile lor să moștenească nu doar colosalele averi, mai mult, să aibă …putere planetară.
Veți spune că m-am inspirat din cine știe ce teorii conspiraționiste. Poate da, poate nu, probabil este doar o coroborare a mai multor informații și date adunate sau observate atent.
Nu este deloc o consecință firească a hărniciei și inteligenței unor popoare faptul că țările lor sunt favorizate pe piața mondială, în vreme ce altele sunt îngropate în sărăcie și datorii, exploatate, colonizate, sub masca bunelor intenții, a unor tratate chipurile …de prietenie.
Franța și Germania sunt principalele beneficiare ale înfăptuirii U.E. în vreme ce alte state, precum Spania, Grecia, Italia, să nu mai spunem și de România împreună cu altele, sunt în mod accelerat presate să devină tot mai sărace.
Germania ar plăti oricât ca într-o țară ca România să fie la putere oameni corupți (corupție ascunsă sub preș în țările vestice) și șantajabili care să semneze orice act sau să ia orice decizie sau să facă legi favorabile îmbogățirii Germaniei. Așa se întâmplă că normele U.E. pretinse României, adesea nu sunt respectate în țările fondatoare ale U.E. și invers, legile de protejare a mediului din Austria, nu trebuie aplicate și în România, altfel, pădurile românești ar rămâne la locul lor!… Dacă un român papă o lebădă la Viena, devine scandal european, dacă un austriac ucide milioane de copaci și-i cară în Austria… e cușer!
U.K. a jucat o cacialma cu referendumul brexit fiindcă Franța și Germania nu ceda o felie mai groasă din tortul marilor afaceri. U.K. a pierdut, așa e la poker uneori!… Acum, vor fi nevoiți să piardă și felia mică pe care o primiseră, mai mult, să piardă în timp pe piața controlată de cele două mari state care conduc U.E.
Polonezii, ungurii, grecii, italienii, portughezii, spaniolii, românii chiar, sunt îndreptățiți să fie nemulțumiți de aroganța Franței și a Germaniei la masa comună U.E., unde doar acestea din urmă au …dreptul la tort!…
Guvernanța europeană ar fi putut fi un armonizator al vieții economice europene dacă atât francezi cât și germanii ar fi fost onești. Când e vorba de bani onestitatea este rară.
De ce s-a născut euro-scepticismul sau anti-europenismul? Sunt doar consecințele aroganței Franței și Germaniei care joacă dur, primii încă păstrează tendințe colonialiste, ceilalți fac alianțe și afaceri cu Putin. Nazismul german este mai prezent ca oricând în actualitatea acestui al doilea deceniul din mileniul trei. Naționalismul francez este bine cunoscut, dealtfel și dincolo de ocean se reafirmă vertiginos rasismul…
Cine câștigă din proliferarea acestor aberații cum ar fi discriminările, migraționismul, colonialismul, presiunii politice interstatală, jocurile de culise ale corporațiilor, falselor blocade, susținerea sau opoziția față de anumite formațiuni care acced la guvernări, aparent inexplicabilele alianțe ,,cu dușmanul,,?
Marile finanțe. Și asta, în vreme ce generațiile plătesc, plătesc, plătesc… mai multa îmbogățire a celor deja prea bogați.
Cum să fiu contra bogăției? Doar nu sunt comunist. Este foarte bine să fie oameni sau țări bogate.
Important este doar CUM ajung bogate. Cum mint și înșală, cum susțin războaiele economice sau militare contra altor state, în vreme ce ne vorbesc nouă de principii, de civilizație, de progres, de valori.
Care valori dragă Macron, când bogăția Franței vine din Africa sau din presiunile pe țările vecine?
Care valori dragă Angela, când faci de dragul gazelor, și nu doar, prietenie cu Putin, cu care reîmparți harta Europei, și asta anume pentru a ține cumva Franța în șah, sau ca alternativă să schimbi Franța cu Rusia într-un eventual plan B – ca nu cumva să te trădeze, o trădezi tu înainte, nu-i așa!… Lasă că nici Franța nu doarme!…
Statele Unite sunt foarte supărate pe U.E. și au dreptate în multe privințe, U.E. pe hârtie sună frumos, în realitate este altceva. China joacă frumos și crește vertiginos pe harta geopoliticii, în vreme ce unii pierd, alții câștigă!…
Vin alegerile și iarăși vom avea oamenii noștri în Parlamentul European unde ani buni vor discuta, vor discuta, vor discuta pe banii cetățenilor despre cum se cedează suveranitate, drepturi, resurse, averi și oportunități doar în favoarea a două state: Franța și Germania.
Personal chiar mi-aș dori să existe o Europa așa cum este ea prefigurată în tratate și pe hârtie, însă, dorința mea sau a ta contează deloc în fața Marilor Finanțe.
Alegem să ne mai mintă frumos un mandat, o mână de bine-trăitori ca și cum nu ajungeau sistemele statului suportate din buzunarul săracului tot mai sărac.
Când o să vedem că un stat mic are îndreptățire în fața unui stat mare, vom crede în Europa Unită, altfel, scuzați, ați creat al patrulea REICH.
A nu se înțelege că aș avea ceva contra vreunui popor dintre cele incriminate mai sus, nicidecum. Popoarele nu au nicio vină. Marile Finanțe le exploatează cumva și pe acestea, nu de dragul lor produc avere și putere, ci pentru o lume din ce în ce aparte, fiii lor organizați ca o castă superioară.
Bine ar fi ca poporul german și cel francez să nu se amăgească și să ceară aleșilor ceea ce orice popor ar trebui să ceară: o Europa UNITĂ a cetățenilor săi, nu a castei financiare…
