FOAMEA nu are plural

Cuvântul FOAME nu are plural – foamea unuia este și foamea ta!

690 de milioane de oameni suferă de foame, 8,9% din populația lumii.

ROMA, 26 IULIE 2021 – Alimentație, mediu, foamete, agricultură, schimbări climatice, deșeuri, durabilitate: totul se desfășoară în pre-summit-ul Organizației Națiunilor Unite privind sistemele alimentare, care tocmai se desfășoară la Roma și care, timp de trei zile (până la 28 iulie), va discuta despre modul de sistematizare a celor 2000 de propuneri din întreaga lume care vor fi prezentate în septembrie la New York, pentru adevărata întâlnire internațională.

Întâlnirea de la Roma este, de fapt, prima parte a Summit-ului sistemelor alimentare care se va încheia la New York și va servi la identificarea acțiunilor concrete în jurul cărora să se construiască alianțe reale de acțiune la nivel global.

Indicele prețurilor mărfurilor agricole a înregistrat o creștere de 30% față de ianuarie 2020 și se apropie de nivelurile maxime din ultimii opt ani. Ca urmare, flagelul malnutriției se răspândește.

„Pandemia Covid-19 a agravat inegalitățile economice și a mărit decalajul în accesul la alimente și îngrijire”.

Acest lucru a fost declarat de Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, într-un mesaj video la pre-summit-ul FAO de la Roma, în care se dorește „soluții corecte și durabile” pentru a atinge obiectivele agendei Națiunilor Unite 2030.

„Suntem într-un moment critic început înainte de pandemie – a subliniat Qu Dongyu, secretarul general al FAO – eram deja în urmă cu obiectivele de dezvoltare durabilă, pandemia însă a agravat situația”.

„Dar acum avem o sarcină istorică: să transformăm sistemele agroalimentare și să le facem mai durabile prin instrumente inovatoare, incluzive și eficiente”.

Summit-ul organizat de ONU și guvernul italian și cu Rai Host Broadcaster, este pentru prima dată când un summit al Organizației Națiunilor Unite este precedat de un eveniment în care nu se va lucra la o agendă definită de sus, ci…

…se  va activa un proces care va aduce toți participanții să convină asupra viitoarelor strategii și inițiative pentru transformarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente din întreaga lume.

Cinci sute de delegați prezenți și conectați din întreaga lume îi vor asculta pe secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres (în legătură online), pe primul ministru Mario Draghi și pe delegații statelor și guvernelor invitate.

Prin această inițiativă, Organizația Națiunilor Unite dorește să își reafirme cu fermitate angajamentul de a promova drepturile omului pentru toți și de a se asigura că cele mai marginalizate grupuri au posibilitatea de a participa, de a contribui și de a beneficia de acest proces.

Vor fi prezentate și analizate cele mai recente abordări științifice pentru transformarea sistemelor alimentare globale, o serie de noi angajamente lansate prin intermediul grupurilor de acțiune pentru a mobiliza și stimula noi finanțări și parteneriate.

Agnes Kalibata este o corespondentă specială a ONU: ea explică faptul că protagoniștii din următoarele decenii vor fi cei mici. Micii fermieri, micii distribuitori.

„Fermierii și comunitățile locale par să fi pierdut oportunitatea de a determina ce crește pe pământul lor, deoarece este necesar să îndeplinim preferințele consumatorilor induse de publicitate, marii proprietari, piețe globale și mai îndepărtate”, explică Kalibata într-un interviu.

În schimb, cheia pentru a schimba drastic cursul – care pare să meargă spre polarizarea resurselor și creează fracturi din ce în ce mai profunde între cei care au și cei care nu au – constă tocmai în recunoașterea faptului că este necesară o coaliție globală pentru a învinge foamea și malnutriția care prin aceste pandemii s-au înrăutățit și mai mult.

Favorizând așa-numitele lanțuri scurte de aprovizionare, investind cu o altă viziune care nu este doar profitul, ci modificarea profundă a producției agricole.

Și, în cele din urmă, se dă un impuls definitiv aplicării acordurilor climatice, care continuă să fie semnate, dar nu aplicate și, ca în cazul recentului summit de la Napoli, și care rămân incomplete.

În lume, numărul persoanelor care suferă de foame continuă să crească, conform ultimelor date de la FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), astăzi aproximativ 690 de milioane de oameni suferă de foame. 8,9% din populația lumii.

Foamea este considerată alarmantă în 8 țări – Burundi, Comore, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Siria, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen – și severă în alte 9, pe baza unor clasificări provizorii, inclus Haiti, Mozambic, Myanmar și Zimbabwe.

Al doilea obiectiv al Agendei 2030 își propune, prin urmare, să ofere comunităților agricole mijloace de trai mai bune și sisteme agricole mai durabile, să asigure o hrană globală îndestulătoare și să învingă foamea: creșterea investițiilor în infrastructura rurală, cercetare și formare agricolă.

Siguranța alimentară este înțeleasă, în sensul său cel mai larg, ca posibilitatea de a garanta în mod constant și generalizat apa și alimentele pentru a satisface nevoile energetice de care organismul are nevoie pentru viață, în condiții igienice adecvate.

ELIMINÂND RISIPA ALIMENTARĂ – așa putem învinge foamea

În cea mai mare parte, familiile aruncă 11% din alimente, în timp ce serviciile și punctele de vânzare cu amănuntul risipesc 5%, respectiv 2%.

Media globală este de 121 de kilograme de alimente aruncate în fiecare an, la nivelul unei gospodării.

Cuantificarea pierderilor de alimente în diferite țări

Amploarea pierderilor de alimente în timpul diferitelor etape ale lanțului de distribuție variază considerabil de la o regiune la alta.

În țările în curs de dezvoltare, de exemplu, tinde să apară în primele etape ale lanțului de aprovizionare în cauză.

Acest lucru se datorează, adesea, limitărilor tehnicilor de colectare, a depozitării și a infrastructurii de transport.

De aceea, în Australia și Noua Zeelandă, procentul pierderilor totale de alimente în diferitele etape ale lanțului de distribuție este de 5-6%, în timp ce în Asia Centrală și de Sud această cifră crește la 20-21%.

Un punct de vârf este reprezentat de Europa și America de Nord, unde risipa este în jur de 16%.

Aceste diferențe subliniază că lupta împotriva risipei de alimente trebuie să aibă loc în principal la nivel național și regional.

Soluțiile vor fi de diferite tipuri și vor depinde, de asemenea, într-o măsură considerabilă de condițiile locale, produse, infrastructura de transport și comportamentul consumatorilor.

Multe idei inovatoare care vizează eliminarea deșeurilor alimentare și agricole au fost deja transformate în soluții practice.

Cele mai bune confirmă faptul că nu este suficient să fii atent doar la mediul global. Cu toate acestea, cele mai bune afaceri includ întotdeauna măsuri stricte pentru a asigura siguranța alimentelor în toate etapele lanțului de aprovizionare.

Statele Unite ale Americii

În Statele Unite, consumatorii aruncă mai multe alimente decât toți comercianții cu amănuntul, la un loc.

În total, gospodăriile din SUA risipesc aproximativ 43% din totalul alimentelor disponibile.

Conform Save the Food, s-ar putea traduce printr-o pierdere financiară anuală de 1.500 de dolari pentru o familie de patru persoane.

De fapt, peste 40 de milioane de tone (36 de milioane de tone metrice) de alimente ajung în depozite de deșeuri în fiecare an, în valoare de peste 161 miliarde de dolari (135 de miliarde de euro).

Uniunea Europeană

Datorită lipsei de date consistente pentru toate statele membre ale UE, cuantificarea deșeurilor înregistrate la nivel european este complicată.

Cele mai recente estimări complete ale extinderii deșeurilor alimentare europene arată că în UE peste 50% din deșeurile alimentare comestibile și necomestibile sunt generate în gospodăriile private: acest procent se traduce în 47 de milioane de tone, pentru un cost de 98 miliarde.

Regatul Unit

Potrivit organizației de caritate britanice WRAP, deșeurile alimentare menajere reprezintă 70% din deșeurile alimentare comestibile din Marea Britanie.

Gospodăriile britanice risipesc 4,5 milioane de tone de alimente care ar fi putut fi consumate în fiecare an, în valoare de 14 miliarde de lire sterline (11,7 miliarde de euro).

Australia

Potrivit estimărilor guvernului, Australia risipește în total 7,3 milioane de tone de alimente în fiecare an, cu un cost economic anual estimat la 20 de miliarde de dolari australieni (12,4 miliarde de euro).

China

Potrivit People’s Daily Online, consumatorii chinezi care locuiesc în marile orașe au irosit 17-18 milioane de tone de alimente în 2015, suficient pentru a hrăni 30-50 de milioane de chinezi timp de un an.

La ora și data publicării acestui articol, worldmetters măsura următoarele cifre în timp real:

ALIMENTE – 853.578.131 Oameni subnutriți în lume, 1.713.615.420 Oameni supraponderali în lume, 788.053.583 Obezi în lume, 10.563 Persoane care au murit de foame astăzi, 207.947.619 dolari cheltuiți pentru obezitate doar în SUA astăzi, 65.294.189 dolari cheltuiți pentru pierderea în greutate doar în SUA astăzi.

APĂ – 2.520.322.650 Apa folosită în acest an (milioane L), 478.223 decese cauzate de lipsa apă anul acesta, 789.764.617 persoane fără acces la o sursă sigură de apă potabilă.

SĂNĂTATE – 7.372.197 Decese cauzate de boli transmisibile în acest an, 279.981 Decese sezoniere de gripă în acest an, 4.316.568 copii sub 5 ani morți anul acesta, 24.213.847 avorturi anul acesta, 175.528 decesele mamelor în timpul nașterii din acest an, 42.895.098 persoane infectate cu HIV / SIDA acest an, 954.660 decese cauzate de HIV / SIDA în acest an, 4.664.043 decese cauzate de cancer anul acesta, 223.942 decese cauzate de malarie anul acesta, 5.242.769.216 țigări fumate doar astăzi, 2.838.905 decese cauzate de fumat anul acesta, 1.420.348 decese cauzate de alcool în acest an, 608.976 suiciduri anul acesta, 227.184.023.879 dolari cheltuiți pentru droguri ilegale anul acesta, 766 594 de decese cauzate de accidente rutiere în acest an.

În mică parte, care împreună formăm marea parte, umanitatea, și eu și tu, putem face partea nostră împotriva risipei și să hrănim un înfometat … pentru asta nu avem nevoie de statistică și nici de summit-uri… 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.