Împlinirea gesturilor de bunătate și ajutorul oferit dezinteresat altor persoane sunt benefice sănătății noastre

Împlinirea gesturilor de bunătate și ajutorul oferit dezinteresat altor persoane sunt benefice sănătății noastre

Aceasta, potrivit noilor cercetări publicate de American Psychological Association.

Dar nu toate comportamentele de ”inimă bună” sunt la fel de benefice pentru cel ce le împlinește.

Puterea legăturii depinde de mulți factori, inclusiv tipul de bunătate, definiția bunăstării și vârsta, sexul și alți factori demografici ai făcătorului de bine.

„Comportamentul prosocial – altruism, cooperare, încredere și compasiune – sunt toate ingredientele necesare unei societăți armonioase și care funcționează bine”,

…a declarat autorul principal Bryant PH Hui,  profesor asistent de cercetare la Universitatea din Hong Kong.

„Face parte din cultura comună a umanității și analiza noastră arată că aceasta contribuie și la sănătatea mentală și fizică”.

Studiile anterioare au sugerat că oamenii care se angajează într-un comportament mai prosocial sunt mai fericiți și au o sănătate mintală și fizică mai bună decât cei care nu petrec atât de mult timp ajutându-i pe alții.

Cu toate acestea, nu toate studiile au găsit dovezi ale unei astfel de legături, iar puterea conexiunii variază foarte mult în literatura de cercetare.

Pentru a înțelege mai bine ce determină această variație, Hui și colegii săi au efectuat o meta-analiză a 201 studii independente, incluzând 198.213 participanți în total, care au examinat legătura dintre comportamentul prosocial și bunăstare.

În general, au descoperit că există o legătură modestă între cele două. Deși dimensiunea efectului a fost mică, este încă semnificativă, potrivit lui Hui, având în vedere numărul de persoane care efectuează acte de bunătate în fiecare zi.

„Mai mult de un sfert dintre americani se oferă voluntari, de exemplu”, a spus Hui. „O dimensiune modestă a efectului poate avea în continuare un impact social semnificativ atunci când mai mulți oameni participă la comportament.”

Aprofundând în cercetarea lor, publicată în Psychological Bulletin, Hui și colegii săi au descoperit că actele aleatorii de bunătate, cum ar fi…

…ajutarea unui vecin în vârstă să ducă sacoșa cu alimente, erau mai puternic asociate cu bunăstarea generală decât comportamentul prosocial formal, cum ar fi voluntariatul programat printr-o organizație caritabilă.

Uitați-vă la modul în care blocajele din trafic arată cum suntem cu toții conectați prin știința bunătății!

Acest lucru se poate datora faptului că ajutorul informal este mai cazual și spontan și poate duce mai ușor la conexiuni sociale, potrivit lui Hui.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o legătură mai puternică între bunătate și ceea ce este cunoscut sub numele de bunăstare eudaimonică (care se concentrează pe realizarea de sine, realizarea potențialului cuiva și căutarea sensului vieții), decât între bunătate și bunăstare hedonică (care se referă la fericire și sentimente pozitive).

Efectele au variat în funcție de vârstă, potrivit lui Hui, care a început această cercetare la Universitatea Cambridge.

Donatorii mai tineri au raportat niveluri mai ridicate de bunăstare generală, bunăstare eudaimonică și funcționare psihologică, în timp ce donatorii mai în vârstă au raportat niveluri mai ridicate de sănătate fizică.

Mai mult, femeile au prezentat relații mai puternice între prosocialitate și diferite măsuri de bunăstare decât bărbații, probabil pentru că se așteaptă ca femeile să fie mai grijulii și mai disponibile și, prin urmare, au un sens mai puternic al sentimentelor bune de a acționa în conformitate cu acele norme sociale, conform studiului.

În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că studiile special concepute pentru a măsura legătura dintre prosocialitate și bunăstare au arătat o legătură mai puternică între cele două decât studiile care au analizat datele din alte anchete mari, care nu au fost concepute special pentru a studia subiectul.

Cercetătorii ar putea examina, de asemenea, dacă o prosocialitate mai mare este întotdeauna un lucru bun sau dacă există un „nivel ideal” de prosocialitate dincolo de care prea multă bunătate și generozitate devin dăunătoare celui care dă, potrivit lui Hui.

Toate acestea, sună ca o căutare fascinantă, și abia așteptăm să împărtășim concluziile viitoare despre ceea ce ar putea fi cantitatea „perfectă” de bunătate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.