În urma unui studiu se estimează că 1,3 milioane de români s-au întors în țara lor, echivalând cu de trei ori populația celui de-al doilea oraș ca mărime al ţării, Iași.
În același timp, și 500.000 de bulgari s-au întors acasă în 2020, iar Lituania înregistrează cea mai mare revenire a emigranților din ultimele decenii.
Ani întregi, exodul de ”creiere” i-a preocupat pe mulți lideri europeni, în special din regiunea est-europeană.
În Lituania, de exemplu, populația a scăzut de la 3,7 milioane în 1990 la 2,8 milioane în 2019, din cauza emigrării și a numărului scăzut de naşteri.
Aproximativ 2 milioane de polonezi – adică 5% din populația țării – se află în toată Europa.
Adesea, este vorba despre personalul cel mai specializat. În România, de exemplu, medicii și asistentele medicale părăsesc masiv țara de ani buni.
După cum observă Ivan Krastev, un scriitor bulgar, „este mai ușor să mergi în Germania decât să faci Bulgaria să funcționeze ca Germania”.
Potrivit The Economist, această tendință nu a început în timpul pandemiei. Încă din 2017, numărul estonienilor care se întorc acasă depășește numărul celor plecați în străinătate.
În 2018, numărul polonezilor plecați a început să scadă pentru prima dată în zece ani, potrivit institutului polonez.
Liam Patuzzi, de la Institutul pentru Politici de Migraţie, un think-tank european, observă că decalajul economic dintre est și vest se reduce, potrivit Liberal.gr.
Înainte de pandemie, rata șomajului în Republica Cehă era de aproximativ 2%, cea mai scăzută din blocul estic, de la aproape 9% cât era când a aderat în 2004.
Discrepanţele salariale, deși sunt încă mari, se reduc, iar țările din estul și centrul Europei oferă multe stimulente.
Spre exemplu, în România, un programator de software poate câștiga mai mult decât la Bruxelles datorită scutirii de impozit pe venit.
Printre țările ce oferă stimulente fiscale se numără și Grecia, care din 2020 a prevăzut un cadru special menit să atragă mii de imigranți „economici” din străinătate.
După cum comentează revista Economist, „dacă vremea însorită nu este suficient de tentantă, scutirile de taxe ajută”.
„Angajații care se mută în această țară vor beneficia de scutiri fiscale excelente în primii șapte ani”.
În pofida evoluțiilor pozitive, numărul persoanelor care se întorc în Europa de Est este încă mult mai mic decât numărul celor plecați, potrivit Institutului pentru Politici de Migraţie.
Pe de altă parte, cei care s-au întors din cauza pandemiei ar putea pleca din nou în străinătate.
Însă pe termen lung se pare că milioane de europeni analizează posibilitatea de a se întoarce în ţările lor de origine. Potrivit CursDeGuvernare
Și tot în același prestigios jurnal online am găsit o altă analiză deloc îmbucurătoare, citește: Mai puțin de jumătate din diasporă s-ar întoarce acasă. Percepțiile privind perspectivele din România s-au erodat puternic în doar 2 ani
Așteptăm să comentați sub acest articol sau să ne scrieți pe adresa redacției: [email protected] opiniile voastre, sugestii și întrebări legate de argumentul întoarcerii acasă, în România.
