„Este îngrozitor că s-a ajuns în situația să ne întrebăm dacă România are nevoie de transplant”.
Amara constatare îi aparține doctorului Narcis Copcă, managerul Spitalului „Sf. Maria” din București, locul în care s-au efectuat primele transplanturi pulmonare din România.
Spitalul, singurul acreditat pentru acest gen de intervenții chirurgicale, nu a scăpat de controverse. În loc de susținerea de care ar fi trebuit să se bucure, echipa de medici care urma să realizeze transplantul avea un stres în plus: pe Facebook se anunțase o manifestație împotriva lor.
„Un subiect atât de nobil, cum e acela de a face bine unui om, poate fi manipulat și dus în zone extremiste, în care nici nu ar trebui să ajungă. (…) Știți că noi am făcut primul transplant sub amenințarea unui protest în fața spitalului? S-au făcut apeluri pe Facebook pentru asta. A trebuit să-i instruiesc pe oameni, să golesc parcarea pentru a se vedea că nu sunt doctori în spital. Avem și noi încărcătura noastră emoțională, suntem oameni, nu ne trebuia un stres în plus. Transplantul se făcea într-un spital românesc. Era un eveniment care ar fi trebuit susținut, nu huiduit”, a declarat pentru Q Magazine dr. Narcis Copcă.
Acesta a fost motivul pentru care s-a decis „secretizarea” acestei intervenții de pionierat în chirurgia românească, la care a participat ca primă mână doctorul Igor Tudorache, șeful Centrului pulmonar din Hanovra. Succesul intervenției a însemnat, însă, și reducerea „turismului de transplant”, pe care fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, l-a susținut fără rezerve, promovând în special spitalul AKH de la Viena.
Salvat în România – Spitalul austriac este cel care l-a refuzat pe Bogdan Amariței de două ori la transplant. Prima dată, motivul a fost existența altor patru pacienți români pe lista spitalului. Cel de-al doilea refuz a fost motivat de faptul că spitalul nu mai face transplant decât celor până în 30 de ani, iar pacientul român depășise cu 7 ani această limită a AKH. Amariței era diagnosticat din 2011 cu insuficiență respiratorie cronică. Din 2014 a trăit conectat la tubul de oxigen, plămânii săi funcționând doar la 14% din capacitate. Trei ani a așteptat transplantul.
„Numai cu oxigen, numai dependent de oxigen, nu puteam să plec din casă, stăteam un pic pe scară, intram înapoi, mi-era foarte greu. Era o viaţă în care mai mult mă chinuiam decât trăiam. Acum mi s-a schimbat total, am trăit o a doua naștere. Trebuie să mulţumesc domnilor doctori, echipei care a stat lângă mine 24 de ore din 24 şi m-a ajutat (…) Nu mi-a fost frică. Am trăit multe clipe grele trei ani de zile. Toată lumea știa că este o operație foarte grea. Eu aveam 45 de kilograme, a fost foarte riscant pentru medici. Acum am 54 de kilograme. Când am intrat în operație, mi-am făcut o cruce mare și am spus Doamne-ajută. (…). A meritat riscul”, a mai spus Bogdan Amariței, primul pacient supus unui transplant pulmonar.
Chirurgul român Igor Tudorache, şeful Centrului de transplant pulmonar din Hanovra, a fost cel care a coordonat pro bono cele două intervenții chirurgicale de la Spitalul „Sf. Maria” Igor Tudorache, „îmbolnăvit de transplant” de celebrul Irinel Popescu, a afirmat în aceeași emisiune că „România are un mare potențial de a face performanță în acest domeniu”. „În fața medicilor, românii trebuie să-și scoată pălăria, pentru că aceștia – deși lucrează în condiții aproape minimale – fac performanță. România are un mare potențial în a face performanță în acest domeniu al transplantului. Deocamdată la Spitalul „Sf. Maria” nu se pot face anumite patologii, mai complexe, acum, la început”, a declarat Igor Tudorache.
Și, cu toate acestea, care este motivul pentru care transplantul a întâmpinat atâtea probleme, atâtea obstrucții? Opinia doctorului Copcă este aceea că totul se reduce la bani.
„Statul român a plătit 250 de milioane de euro către țările din Uniunea Europeană, iar comisionul societăților care-i trimit pe acești pacienți în străinătate pentru diferite tratamente și operații, variază între 10 și 20%.
