Ca un paradox, ce-a mai rămas din porcul românesc ajunge la românii plecaţi în afară. Zilele acestea, mii de pachete cu bunătăţi de acasă vor călători peste graniţă şi vor ajunge pe mesele românilor din diaspora.
De la cârnaţi şi cartaboş la varză murată şi piftie, bucatele autohtone nu aveau cum să lipsească. Dar călătoria culinară nu e simplă în contextul în care autorităţile sunt cu ochii pe pachete.
Cu fiecare produs scos pe masă, entuziasmul acestei familii din Belgia creşte. Georgeta trăieşte de 16 ani peste hotare şi, în fiecare an, aşteaptă cu nerăbdare pachetul din ţară. Ştie că, undeva în bagaj, în afară de cozonaci şi vin trebuie să găsească şi porcul pregătit de cei dragi, rămaşi acasă.
Silvia, sora rămasă în România, s-a ocupat personal de pregătirea porcului conform tradiţiei din Ardeal.
Din Deva, coletul de 20 de kilograme a ajuns la Bruxelles cu microbuzul care face curse dese între cele două ţări.
Majoritatea firmelor de transport extern cer între 30 şi 50 de euro pentru fiecare colet cu mâncare pe care îl duc în Vestul Europei. Ce trece de 20 de kilograme e taxat suplimentar. În funcţie de ţara de destinaţie, coletul ajunge după două sau trei zile.
Anul acesta, familia din Hunedoara a fost nevoită să-şi ia măsuri speciale. Carnea trebuie să aibă avize sanitare, pentru a putea fi scoasă din ţară.
De altfel, şi soferii firmelor de transport internaţional trebuie să verifice documentele de la medicii veterinari.
RAREŞ HĂBEANU, purtător de cuvânt ANSVSA: Dacă nu are o etichetă, o marcă sanitar-veterinară, dacă nu vor demonstra trasabilitatea, nu vei fi lăsat să ieşi din ţară cu acea carne sau produs din carne, pentru că nu ştii de unde provine.
Realitatea e alta în autogări, mai ales când ai bagajul plin de carne de porc.
ANSVSA spune că a alertat vămile, iar portbagajele maşinilor sunt verificate. Măsurile au fost luate după apariţia epidemiei de pestă porcină. 18 judeţe sunt afectate.
