Răpirea din Belarus: dreptul internațional și capturarea jurnalistului disident Roman Protasevich

Faptele: avionul Ryanair care transporta jurnalistul bielorus disident Roman Protasevich urma să zboare de la Atena la Vilnius, pe 23 mai, în timp ce se afla în spațiul aerian din Belarus, pilotului i s-a ordonat să se abată de la cursul său și să aterizeze în Minsk.

La sol, autoritățile aeroportului au percheziționat bagajele pasagerilor, au verificat identitatea acestora și au arestat cel puțin doi: Protasevici – un adversar major al dictatorului bielorus Alexandru Lukașenko – și iubita sa, studenta la drept Sofia Sapega.

Dar detaliile complete despre ceea ce s-a întâmplat rămân o chestiune de controversă.

Autoritățile bieloruse spun că au primit o scrisoare anonimă în care se preciza că Hamas a plantat o bombă la bord și apoi a ordonat în mod corespunzător pilotului să aterizeze avionul, astfel încât să poată găsi și distruge bomba, dacă raportul este adevărat.

Această afirmație pare dubioasă. Nu este clar de ce cineva a decis să informeze autoritățile din Belarus cu privire la bombă, mai degrabă decât, de exemplu, autoritățile din Grecia sau Lituania.

Când avionul a fost deturnat, era mai aproape de Vilnius decât de Minsk. Dacă siguranța pasagerilor ar fi fost principala preocupare a autorităților din Belarus, probabil că le-ar fi permis să aterizeze rapid în Vilnius.

În cele din urmă, un avion militar a fost trimis să însoțească zborul Ryanair pentru a ateriza pe aeroportul din Minsk. La final, nu s-au găsit bombe la bord.

Probleme juridice

Există două probleme juridice principale cu acțiunile Belarusului.

Prima este dacă Belarusul a avut puterea de a devia aeronava de la calea sa de zbor pentru a ateriza în Minsk.

Deși faptele rămân neclare, justificarea aparentă pentru interceptarea avionului de către un avion de luptă a fost siguranța acesteia din cauza unei presupuse bombe la bord.

Metoda prin care se pare că Belarus a ordonat pilotului să aterizeze de urgență la Minsk ar putea fi semnificativă din punct de vedere juridic.

În timp ce Convenția din 1944 privind aviația civilă internațională a autorizat Belarusul să ordone aterizarea unei aeronave civile care zboară peste teritoriul său, Belarus trebuie să aibă „motive întemeiate” pentru a face acest lucru.

În plus, a fost obligat să emită ordinul în conformitate cu normele naționale publicate privind interceptarea aeronavelor civile.

Urmează ca Belarus să demonstreze că a îndeplinit ambele cerințe: președintele Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) solicită explicații oficiale și a convocat o reuniune urgentă a celor 36 de membri ai Consiliului pentru incidentul din 23 mai.

În timp ce Belarusul poate dovedi că diversiunea sa a fost legală, detenția lui Protasevich și Sapega este cu totul altă chestiune.

Conform tratatelor OACI, zborul FR4978 se afla sub jurisdicția Poloniei ca țară de înmatriculare a aeronavei. Avionul era încă „în zbor”, chiar dacă a fost deviat către Minsk.

Nicio țară nu are dreptul să rețină suspecții pe un avion civil pentru infracțiuni care nu au fost comise la bordul acelui avion.

Reclamații internaționale

Din ceea ce se știe în acest moment, se pare că autoritățile din Belarus au arestat Protasevici și Sapega pentru presupuse infracțiuni care nu aveau nicio legătură cu zborul.

Pentru a cere custodia, Belarusul ar trebui să ceară Poloniei sau Lituaniei (Vilnius fiind  destinația) pentru extrădarea lor pentru presupuse infracțiuni din Belarus.

În ceea ce privește ambele aspecte, Polonia ar putea întreprinde acțiuni în justiție împotriva Belarusului pentru încălcarea drepturilor sale în temeiul tratatelor OACI ca stat de pavilion al aeronavei.

De asemenea, este posibil ca alte țări să încerce să se legitimeze pentru a da în judecată Belarusul în fața Curții Internaționale de Justiție (tribunalul Națiunilor Unite) pe motiv că sistemul aerian civil global este amenințat de astfel de acțiuni.

Au mai existat cazuri similare în trecut, cum ar fi atunci când Franța a reținut un avion charter marocan în 1956 pentru a aresta liderii rebeli algerieni care erau în drum spre o conferință diplomatică.

Dacă Protasevici și Sapega ar fi fost reținuți din punct de vedere tehnic de către autoritățile din Belarus pe teritoriul Poloniei, ca stat de pavilion al aeronavelor, atunci ar fi fost potențial protejați de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Bielorusia nu participă la acest tratat, dar Polonia este. Detenția lui Protasevich și Sapega le-ar fi putut încălca dreptul la libertate.

Deși Polonia nu este responsabilă pentru arestarea lui Protasevich și Sapega, ar putea încălca Convenția dacă nu exercită proceduri pentru a obține eliberarea lor.

În mai multe cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că… Convenția se aplică aeronavelor și navelor înregistrate sau care arborează pavilionul unei părți contractante.

Deși Polonia a emis o condamnare publică puternic formulată a acțiunilor Belarusului, numind-o „terorism de stat”, este necesară luarea unor măsuri concrete în puterea sa, precum reprezentări diplomatice, pentru a asigura eliberarea deținuților pe baza detenției ca fiind ilegală.

Deși incidentul a provocat deja o reacție internațională semnificativă, nu ar trebui tratat ca un caz izolat.

Autoritățile bieloruse au subminat în mod constant statul de drept al țării lor, iar reacția comunității internaționale a fost limitată și lentă.

De exemplu, abia în mai 2021 Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a numit experți pentru a documenta incidentele de încălcare a drepturilor omului, în principal tortură, care au avut loc în principal în august 2020.

Reacția comunității internaționale ar trebui să demonstreze în mod clar că încălcările drepturile internaționale nu poate fi lipsită de consecințe. Potrivit SURSEI

Cine este Roman Protasevici

Tânărul de 26 de ani este foarte versat în combinarea jurnalismului cu activismul împotriva regimului Lukașenko, de când era adolescent.

A studiat jurnalism la universitatea de stat din Belarus (de la care a fost expulzat pentru că a participat la o demonstrație în 2011) și a lucrat ca fotograf și reporter independent pentru mai multe ziare, inclusiv European Radio, care acoperea protestele anti-guvernamentale și le difuza în direct, prin social. De-a lungul anilor a fost arestat de mai multe ori.

„El a fost întotdeauna cel mai curajos, întotdeauna în prima linie”, a declarat pentru CNN Franak Viacorka, care l-a întâlnit pe Protasevich în tinerețe și lucrează acum consilier al liderului opoziției bieloruse Sviatlana Tsikhanouskaya.

„Era întotdeauna încrezător că nici cu închisoarea nu-l vor opri. Era ca o bucată de fier, gata de luptă. Știa ce vrea, credea cu adevărat în misiunea sa”.

În 2015 Protasevich a cofondat Nexta, un canal al aplicației de mesagerie Telegram și o componentă crucială a succesului său.

În 2018, ca recunoaștere a activismului său, tânărul jurnalist a devenit membru al Vaclav Havel, o inițiativă a Radio Europa Liberă / Radio Libertatea (sponsorizată de SUA) și a Ministerului de Externe ceh de a instrui tineri în Praga jurnaliști din Rusia și Est Europa.

În 2019 Protasevici a fugit în Polonia de teama repercusiunilor din partea KGB, serviciile secrete din Belarus (care nu și-au schimbat niciodată numele de la URSS), luându-și părinții cu el mai târziu.

Mutându-se în Lituania, el și-a continuat de la distanță activitatea împotriva regimului ultimului dictator al Europei.

Nexta – împotriva regimului

August 2020: Alegerile controlate de la distanță ale lui Lukașenko și începutul celor mai mari proteste din istoria Belarusiei.

În foarte scurt timp, Nexta, unul dintre puținele canale care nu a fost ascuns de întreruperea internetului impusă de regim, a devenit principalul instrument de comunicare și organizare pentru manifestanți.

Acolo au împărtășit videoclipuri și mărturii directe, acolo au coordonat protestele, cu informații despre data, ora, locul, cum să se organizeze și cum să se sustragă poliției.

Protasevich, în calitate de redactor-șef al Nexta, a fost centrul acestor operațiuni.

În câteva zile, Nexta (care înseamnă „cineva” în bielorusă) a câștigat peste 800.000 de membri; astăzi, cele două canale din care este compus au aproximativ 2 milioane de membri (populația Belarusului se ridică la puțin sub 9,5 milioane).

În septembrie 2020, tânărul activist a creat un alt canal Telegram, Belamova (care are acum peste 260.000 de abonați), cu scopul de a ajunge și la clasa rurală și muncitoare din Belarus – și anume nucleul dur al susținătorilor lui Lukașenko și al persoanelor mai puțin sensibile la manifestări.

În noiembrie 2020, regimul din Belarus l-a plasat pe lista teroristului și l-a condamnat în lipsă cu trei acuzații legate de proteste, dintre care cea mai gravă ar putea primi 15 ani de închisoare.

Chiar dacă, așa cum a spus Protasevici însuși înainte de a ateriza la Minsk, nu este absurd să credem că ar putea fi condamnat la pedeapsa cu moartea.

Duminică, adversarul se întorcea la Vilnius din Atena, unde se întâlnise cu Tsikhanouskaya în timpul unui forum economic.

La aeroport, știa că este urmărit de KGB, conform mesajelor pe care le-a trimis colaboratorilor săi înainte de a decola. Acesta din urmă, imediat ce au aflat vestea arestării sale, i-au revocat imediat accesul la canalele Telegram pentru a evita compromiterea datelor abonaților.

Presă și regimul de la Minsk

În aprilie anul trecut, a devenit clar că Minsk nu se teme să aresteze disidenți în străinătate, când serviciile de informații FSB rusești au capturat doi adversari la Moscova și i-au predat Belarusului.

Ulterior, viceministrul de interne Nikolai Karpenkov a făcut această declarație îngrozitoare: „Reamintim opoziției noastre sângeroase și scăpate de control că îi cunoaștem pe toți. Știm unde sunt, cu cine vorbesc, unde este casa lor și unde sunt familiile lor. Spuneți-le că răzbunarea este inevitabilă”.

Libertatea presei în Belarus este una în viziunea lui Lukașenko. Săptămâna trecută, regimul a blocat pe Tut.by, cel mai citit site de știri independente, și marți a arestat patru dintre jurnaliștii care lucrau acolo.

Mai multor puncte de vânzare li s-a interzis să tipărească versiuni pe hârtie ale ziarelor lor, pentru a le limita circulația în rândul clasei muncitoare.

Și luni, președintele a format o nouă lege care, printre altele, interzice difuzarea videoclipurilor de la demonstrații neautorizate și împiedică finanțarea străină a organizațiilor media.

Ceea ce s-a întâmplat în 23 mai cu deturnarea zborului Ryanair demonstrează doar cât de departe poate ajunge Lukashenko pentru a suprima disidența.

Europa a procedat la sancționarea Belarusului în cazul Protasevich, deși, măsurile diplomatice probabil nu vor avea efectul dorit.

Înainte de a urca în avion, Protasevich le-a spus colegilor lui Belamova că a observat niște persoane suspecte urmărindu-l și fotografiindu-l în aeroportul din Atena și care vor urca apoi în propriul său avion: probabil agenți KGB.

La scurt timp după aterizare, jurnalistul a fost arestat de poliție și nu s-a mai știut nimic despre el de atunci. Conform informațiilor furnizate de autoritățile bieloruse, pe lângă Protasevici și Sapega, alte trei persoane au fost arestate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.