Salvarea de vieți în avangarda crizei climatice

friday for future

În fiecare an, viețile a milioane de oameni sunt distruse de dezastre, cauzate și agravate de criza climatică.

De la incendii la secetă, țările bogate și sărace se confruntă cu situații de urgență din ce în ce mai frecvente, dar cele mai vulnerabile din lume suportă greul.

Chiar dacă încălzirea globală este limitată la 1,5° C peste nivelurile preindustriale, așa cum este stipulat în Acordul de la Paris, un număr din ce în ce mai mare de oameni va rămâne fără îngrijire medicală, adăpost și hrană atunci când se vor produce dezastre.

În multe țări care găzduiesc lagăre de refugiați (din Bangladesh până în Sudanul de Sud), condițiile înguste și fierbinți din lagăre conduc la focare de boli transmisibile, cum ar fi tuberculoza și holera.

Aceste medii pot crea, de asemenea, un teren de reproducere pentru bolile transmise de țânțari, cum ar fi malaria și febra dengue, și pot agrava stările pielii.

Serviciile de sănătate inadecvate sunt copleșite și sănătatea mentală și fizică se deteriorează.

Pe termen lung, accesul limitat la îngrijirea sănătății și la alimentele hrănitoare pentru copii împiedică dezvoltarea acestora.

Acest lucru are repercusiuni economice importante: dacă copiii sunt incapabili să prospere, nu pot crește pentru a-și atinge întregul potențial în societate și pentru a-i ajuta pe alții la rândul lor.

Acesta este doar unul dintre impacturile urgenței climatice incomensurabile asupra sănătății.

Am întrebat lucrătorii din domeniul asistenței cum să se pregătească cel mai bine pentru situația de urgență climatică în locurile în care efectele acesteia.

Au rezultat șapte schimbări critice pentru a atenua impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane în regiunile vulnerabile ale lumii.

1. Informează-te

Accesul la informații climatice credibile și exacte este mai important ca niciodată.

Toți, de la lucrătorii umanitari până la liderii comunității, trebuie să fie conștienți de realitatea schimbărilor climatice și de efectele sale locale, dacă vor să evite sau să contribuie la tratarea consecințelor sale medicale.

De exemplu, monitorizarea conținutului de sare din apa potabilă din cauza creșterii nivelului mării care poluează apa subterană permite comunităților să pregătească în prealabil surse alternative de apă.

2. Planifică din timp

Valurile de căldură experimentate în emisfera nordică în această vară au oferit o altă față suferințelor fizice, mentale și emoționale cauzate de căldura și umiditatea neîncetate.

Aceste efecte se amplifică în țările cu venituri mici, unde condițiile de viață și de muncă aglomerate și expuse fac mai dificilă evadarea din fața căldurii, iar insecuritatea alimentară este mai probabilă.

Sistemele de sănătate de urgență din regiunile vulnerabile sunt concepute pentru acțiuni pe termen scurt pentru îmbunătățirea acestor condiții.

Cu toate acestea, având în vedere impactul pe termen lung al situației de urgență climatică, lucrătorii din domeniul ajutorului trebuie să anticipeze efecte de anvergură, inclusiv conflictele legate de apă, teren și medicamente.

De exemplu, Programul Alimentar Mondial își planifică acum strategiile de combatere a foamei cu cel puțin patru ani înainte.

3. Acționează din vreme

Acțiunea preventivă salvează vieți, timp și bani.

Dacă oamenii, comunitățile și lucrătorii din domeniul asistenței sunt capabili să acționeze rapid înainte ca urgențele să devină acute, suferința poate fi prevenită.

De exemplu, atunci când o regiune petrece un anumit număr de zile fără precipitații, anunțând o perioadă de secetă, crizele de sănătate, cum ar fi boala diareică care pune viața în pericol la copii, pot fi evitate mai ușor.

4. Actualizează instruirea

Instruirea locală în domeniul sănătății este esențială pentru a răspunde dezastrelor, inclusiv epidemiilor infecțioase, exacerbate de urgența climatică.

În 2021, organizația caritabilă pentru asistență medicală din Marea Britanie a lucrat cu medici și asistenți medicali din Yemen pentru a consolida capacitatea locală de a răspunde la focare de boli infecțioase precum COVID-19, care vor crește probabil pe măsură ce planeta se încălzește.

Această activitate ar putea implica predarea abilităților de salvare a vieții, furnizarea de echipamente și desfășurarea de instruiri cu privire la metodele de asistență medicală actualizate.

5. Colaborare globală

Scara de urgență climatică depășește capacitatea oricărei națiuni.

După cum am văzut în timpul pandemiei, o criză de sănătate care începe într-o țară se poate răspândi rapid pe planetă.

Oamenii aparțin unei societăți globale, care ne obligă să lucrăm împreună peste granițe pentru a preveni bolile legate de climă.

De exemplu, organizații precum Societatea Semiluna Roșie din Bangladesh și Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare lucrează împreună pentru a preveni cele mai grave efecte ale inundațiilor musonice anuale asupra sănătății și bunăstării umane.

6. Protejează mediul

Așa cum medicii sunt ghidați sub jurământ de axioma „nu fac rău”, lucrătorii umanitari din domeniul sănătății trebuie să acorde prioritate minimizării daunelor asupra mediului.

Un prim pas important este stabilirea unei linii de bază a stărilor actuale de mediu locale pentru a măsura mai exact modificările și a stabili obiective locale pentru lucruri precum generarea de energie regenerabilă, pentru a se asigura că degradarea mediului este redusă cât mai mult posibil.

La rândul său, acest lucru va reduce povara asupra sistemelor de sănătate.

7. Vorbește cu voce tare

Cei aflați în poziții privilegiate, cum ar fi universitari și asistenți, pot sprijini pe cei mai afectați de urgența climatică și pot amplifica vocea celor mai vulnerabili.

Cititorii pot ajuta, de asemenea, aderând la diverse campanii pentru a ajuta la răspândirea informației. (Adaptare potrivit theconversation.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.