Primii care speculează de pe urma a oricărei mișcări politice sau militare sunt speculanții burselor și negustorii, în special cei din zona combustibililor – deși sunt pe piață combustibili doar cei achiziționați la prețul bun, de dinainte de orice consecințe ale atacul din Orient, negustorii deja scumpesc produsele la pompă…
Optimismul de pe piețele asiatice, legat de intenția semnării unui armistițiu comercial SUA-China, pe 15 ianuarie, a fost eclipsat de starea de război din Irak, atacul american a anulat câștigurile la bursele din Asia, care au început ieri anul în mod pozitiv, readucând în prim plan tensiunile geopolitice. Tokyo, care a fost redeschis astăzi după pauza pentru Revelion, marchează o scădere de 0,76%, Shanghai este de -0,15% și Hong Kong pierde 0,21%.
Printre victimele raidului cu drone ale SUA, în ultimele ore, pe aeroportul internațional Bagdad, raid comandat de președintele Donald Trump, se află și generalul iranian Qassem Soleimani, liderul puternic al forțelor speciale Quds ale Gardienilor Revoluției. Confirmarea a venit de la Pentagon, după ce televiziunea publică iraniană a raportat-o.
Moartea generalului agravează relațiile deja tensionate dintre Iran și SUA. În urma declarațiilor Pentagonului, ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a calificat uciderea lui Soleimani pe Twitter drept „extrem de periculoasă”.
Inevitabile reacții, în special pe piața petrolului, cu prețurile care în Asia tranzacțiile au sărit cu aproape 4%: Brentul a înregistrat o creștere de 3,98% la 68,90 dolari, în timp ce Wti este de + 3,87% la 63 , 55 $.
Cel puțin trei rachete Katyusha au explodat în perimetrul aeroportului din Bagdad. Și unul ar fi explodat într-o zonă de marfă, nu departe de structurile folosite de armata irakiană și de coaliția internațională. Două mașini au fost aruncate în flăcări.
Forțele de mobilizare populare șiite au făcut cunoscut faptul că, cinci dintre membrii lor au murit în explozii, împreună cu „doi invitați”. Conform surselor irakiene de securitate și sănătate, cel puțin opt persoane au murit în explozie. Mulți alții au fost răniți.
Valutele considerate un refugiu sigur de către investitori, de asemenea, au fost apreciate după atacul american. Mai exact, yenul s-a consolidat cu 0,4% față de dolar, iar francul elvețian cu 0,1% față de dolar.
Intrând în detaliile principalelor încrucișări, moneda euro / dolar se tranzacționează cu peste 1,11 până la 1,1165, dolarul / yenul este cu puțin peste 108 la 108,13, iar rata de schimb între lire și dolari saltă doar peste 1,31 la 1, 3121.
Conform surselor, Iranul a convocat un șef al ambasadei elvețiene care reprezentă interesele Statelor Unite la Teheran în absența relațiilor diplomatice între cele două țări.
Diplomatului elvețian i s-a spus că „asasinarea generalului Soleimani” este „un exemplu izbitor al terorismului statului american și că regimul american este pe deplin responsabil pentru orice consecințe”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranului de Externe, Abbas Mussavi, pe Twitter .
Cum a început ostilitățile în aceste zile?
Un nou val de proteste a zguduit Irakul. Totuși, acestea nu au fost demonstrații anti-guvernamentale care au ocupat străzile țării luni întregi. Auzind strigătul „Moarte Americii”, sute de manifestanți s-au grăbit împotriva ambasadei SUA la Bagdad, într-un gest extrem de protest împotriva „imixtiunii americane” din țară.
SUA lovesc Irakul: Motivul atacului – Duminică (29 decembrie 2019), câteva F-15 americane au atacat trei baze – una în Irak și două în Siria – aparținând Kataib Hezbollah – un grup paramilitar șiit irakian susținut de Iran și antrenat de Hezbollah -, ucigând 25 de luptători și lăsând 55 de răniți.
Casus belli, care a provocat intervenția bombardierelor, a fost uciderea unui civil american prezent într-o bază militară irakiană de lângă Kirkuk, care găzduiește forțele coaliției internaționale anti-Isis. Un accident cauzat de lansarea a cel puțin 30 de rachete, care a înregistrat și rănirea altor șase persoane: patru oficiali americani și doi soldați irakieni.
Potrivit Pentagonului, rachetele au fost lansate tocmai din depozitele de arme și posturile de control – situate în zona Al Qaim (provincia Anbar), în nord-vestul țării, la granița cu Siria – care erau atunci țintă din raidul american. Intervenția SUA – a spus Jonathan Hoffman, purtătorul de cuvânt al Pentagonului – ar avea scopul de a „reduce capacitatea lui Kataib Hezbollah de a efectua atacuri viitoare asupra forțelor coaliției”.
Răspunsul Bagdadului – A doua zi după incident (30 decembrie), ministrul irakian al Afacerilor Externe, Mohammed al-Hakim, și-a exprimat disponibilitatea de a convoca ambasadorul american la Bagdad, Matthew Tueller – care pare să fi părăsit țara peste noapte. Chiar și premierul irakian, Adil Abdul Mahdi, a deplâns atacul american numindu-l „un atac incorect și inacceptabil, care va avea consecințe periculoase”.
Deoarece protecția Irakului, bazele sale militare și toate trupele staționate pe teritoriu sunt competența exclusivă a forțelor de securitate irakiene, „raidurile SUA au încălcat suveranitatea națională irakiană” – a spus Consiliul irakian – „forțele americane au acționat numai în urma priorităților și deciziilor lor politice”. Un gest considerat foarte grav de către Bagdad, care a spus că a fost „forțat să reconsidere relațiile bilaterale cu Washingtonul și colaborarea cu coaliția internațională anti-isis condusă de SUA”.
Irakul este în centrul escaladei – Irakul este un important aliat regional al Iranului dar și al Statelor Unite și este în centrul tensiunilor dintre cele două părți care au ajuns la apogeu în urma retragerii unilaterale a Statelor Unite din acordul nuclear.
Temându-se că teritoriul său ar putea deveni scena unei ciocniri între „grei”, Bagdad a încercat întotdeauna să păstreze echidistanțele față cele două părți, pe de o parte găzduind forțele americane (cel puțin 5.200 de bărbați), pe de altă parte protejând adâncimea relații economice, comerciale și militare stabilite cu Iranul.
Începând cu luna octombrie, în multe manifestații stradale, poporul irakian începuse să se opună Iranului, cerând încetarea influenței sale în țară. Cu toate acestea, atacul recent al Washingtonului asupra teritoriului irakian ar putea transforma opinia, catalizând atenția populară împotriva prezenței americane.
Zilele trecute drapelele milițiilor șiite irakiene, susținute de Iran, fluturau printre mulțimea de protestatari, în timp ce amenințările americane împotriva Teheranului, acuzate de orchestrarea răscoalei, păreau să nu provoace nicio reacție din Bagdad.
Raidul american ar putea în curând să propună echilibrul în favoarea alianței Irakului cu Iranul, întotdeauna gata să completeze eventualul vid lăsat de Washington.
